Traditii si superstitii

1. Aruncarea cu grau si orez peste proaspetii miri
Desi in zilele noastre acest obicei se practica doar la starea civila, batranii spun ca ar trebui pastrat si la biserica, intrucat are o deosebita importanta. Pentru inceput, afla ca boabele de grau si orez nu ar trebui sa fie inlocuite cu confetii. Si asta pentru ca, atat graul, cat si orezul semnifica fecunditatea aruncata peste trupurile mirilor si viata imbelsugata ce ii asteapta. De asemenea, uralele si muzica lautarului nu sunt nici ele lipsite de semnificatie. Zgomotul este menit de a alunga spiritele rele ce vin in ziua nuntii pentru a le lua din darurile divine ale cuplului.

2. Scoaterea jartierei de pe piciorul miresei
Un moment ce, uneori, poate fi jenant, dateaza inca din epoca paleolitica. Jartiera are proprietati magice, investind-o pe mireasa cu puteri supranaturale. Dupa acest moment, mirele arunca jartiera catre ceilalti burlaci de la nunta. Cel ce o va prinde se va casatori primul pentru ca va fi cel vrajit de farmecele feminine.

3 Aruncarea buchetului miresei
Legenda spune ca demult, in Anglia, fetele nemaritate de la o nunta au vrut sa pastreze bucati din materialul vestmintelor si din florile miresei , sfasiindu-i acesteia rochia. De atunci, mireasa alege ca la sfarsitul nuntii sa arunce buchetul, cea mai norocoasa fiind si urmatoarea care se va casatori.

4. Mireasa trebuie sa poarte “Something old, something new, something borrowed and something blue”
Ai auzit asta prima data in filmele americane si te-ai intrebat mirat ce semnifica. Ei bine, obiceiul de a purta la nunta ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat si ceva albastru vine de fapt din Anglia secolului XIX si reprezinta uniunea cu trecutul si in special cu familia miresei ( obiectul vechi ce este, de regula, un obiect mostenit de la mama sau bunica), speranta de a avea noroc in casnicie (ceva nou ), incercarea de a prelua din experienta si succesul altei femei casatorite ( ceva imprumutat). Necesitatea purtarii unui obiect albastru, poate fi interpretat ca pe un fel de uniune cu barbatul iubit, stiindu-se faptul ca albastrul reprezinta culoarea masculinitatii. Pe de alta parte, aceasta culoare este si mesagerul linistii si al sigurantei.

5. Schimbul de verighete
Te-ai gandit ca acel inel simbolizeaza cercul inchis al uniunii dintre cei ce se casatoresc, in care nimeni si nimic nu trebuie sa intervina. Cu toate astea, se poate sa nu fi aflat ca legenda egipteana avanseaza ipoteza conform careia prin degetul inelar stang trece vana iubirii ce duce la inima. Astfel, verighetele identice ce ating aceasta vena vor pastra vesnic sentimentele pure de iubire.


Pe langa acestea, mai exista, binenteles, si alte traditii cum ar fi:
● Barbieritul mirelui si gatirea miresei inainte de nunta, de obicei de catre prieteni deja casatoriti, furatul miresei inainte sau dupa miezul noptii, trecerea pragului etc.

● In Maramures nuntile se fac in general iarna si nu neaparat sambata, asta pentru ca sarbatoarea tine trei zile si trei nopti, exact ca in basmele populare romanesti.

● Cei doi miri trebuie sa se spovedeasca inainte de a-si uni destinele, intre ei avand loc si un ritual interesant numit “iertarile miresei/mirelui”, in care sunt rostite versuri cu rol magic pentru a-i dezlega pe parteneri de vechile greseli facute unul fata de celalalt.

● Inainte de plecarea la biserica, mireasa trebuie sa se spele in apa sfintita sau apa neinceputa, asta numai daca e fecioara.

● Un lucru neobisnuit il constituie faptul ca au loc doua nunti in cadrul aceluiasi eveniment, in cazul in care mirele si mireasa provin din sate diferite si nu au bani sau locatia necesara pentru a-si primi nuntasii. “Nunta detilin” este sarbatorita intocmai ca si cea “laolalta”.

● Moldova este si ea bogata in astfel de “ciudatenii. De exemplu, cel ce anunta pentru prima data comunitatea ca va avea loc o nunta sau mai multe, este preotul, care citeste “strigarile” cu cateva saptamani inainte de nunta.

● De asemenea, partenerii sunt nevoiti sa poarte pana la nunta o floare alba, artificiala: fata in par, iar barbatul la palarie.

● Atunci cand mireasa este luata din casa parinteasca au loc tot felul de obiceiuri, care mai de care mai interesante : poarta este ferecata cu lacat, tocmai pentru a testa abilitatea baiatului de a se descurca in fata obstacolelor ce apar intre el si iubita, scoaterea zestrei in fata casei, masa miresei la care sunt poftiti toti cei din alai, dar si iertarile, intalnite si in zona Transilvaniei.

● Si in aceasta parte a tarii se practica aruncarea cu bomboane si grau la iesirea din biserica, avand aceleasi semnificatii.

● In drumul spre casa sau spre localul unde va avea loc petrecerea, localnicii arunca cu apa in fata alaiului, simbol al fecunditatii si al belsugului.

Si, daca ai aflat cele mai importante traditii de nunta din tara noastra, iata care sunt superstitiile asociate acestui eveniment. Chiar si cei mai increzatori miri vor acum sa stie care ar fi lucrurile de care sa se fereasca. Iata cateva dintre semnele bune, rele, dar si avertizarile celor ce cunosc in detaliu si acest aspect al unei nunti:

● Daca in timpul ceremoniei din biserica una dintre lumanari arde mai repede, partenerul careia ii apartine va muri primul. De asemenea, daca lumanarile se sting mereu, este semn ca acea legatura nu va tine.

● Ploaia in timpul nuntii este semn bun, prevestind viata imbelsugata si fericita.

● Mireasa nu trebuie sa poarte bijuterii cu perle pentru ca acestea simbolizeaza lacrimile ei.

● Daca in fata alaiului apare un cosar, o pisica neagra sau un curcubeu, relatia oficializata va fi trainica.

● In schimb, semnele rele sunt o maicuta sau un calugar, sau sa iti iase cineva in cale cu o galeata goala.

● Se pare ca luna mai si ziua ta de nastere nu sunt tocmai indicate pentru a te casatori. La fel se spune si despre casatoriile incheiate dupa lasarea serii.

● Mireasa trebuie sa fie atenta la pantofii sau sandale cu decupaj la degete pentru ca pe acolo iese, se pare, norocul partenerilor.

● De asemenea, daca vei fi mireasa, alege o pereche de incaltaminte trainica si comoda pentru ca nu e voie sa iti schimbi incaltarile, spunandu-se ca altfel te vei lepada si de barbat.

● Doi frati nu trebuie sa se casatoreasca in acelasi an, iar nasa nu este indicat sa fie insarcinata in momentul in care devine patronul spiritual al acelui cuplu, si asta pentru ca norocul cu care ii inzestreste pe miri reprezinta, de fapt, norocul ce ar fi trebui sa i-l dea copilului.

Peste tot in lume au loc tot felul de obiceiuri care mai de care mai ciudate, dar nu lipsite de semnificatii pentru poporul respectiv. Asa cum si noi avem astfel de situatii, la fel de intampla si cu alte natii. Afla si modurile in care alte popoare sarbatoresc ceremonialul nuptial :

● Se spune ca in China, fata se marita atat cu baiatul, dar si cu familia acestuia. Asta pentru ca legatura dintre ei este prea puternica pentru a putea fi rupta de sotia fiului lor. Tot aici exista ritualul ceaiului si al ducerii miresei la altar intr-un scaun purtat de cativa barbati. Cu toate astea, obiceiul nu se mai pastreaza astazi atat de frecvent, scaunul fiind inlocuit cu masina.

● In Africa, fetitele sunt invatate de mici cum sa se poarte in fata barbatului, ba mai mult, exista si unele semne practicate de femeile casatorite pentru a comunica fara ca sotii sa inteleaga. In ziua nuntii sau a petirii fetei, mirele trebuie sa vina cu oile sau vitele promise familiei miresei, acesta fiind pretul platit pentru a o lua in casatorie pe fata. Cea mai frumoasa si iubita mireasa primeste in jur de 30 de vite.

● In Japonia, mireasa este pictata din cap pana-n picioare cu vopsea alba, simbolizand fecioria si puritatea ei. In timpul nuntii, mirii trebuie sa bea noua cupe de sake, o bautura japoneza. Doar dupa realizarea acestui ritual, mirele si mireasa sunt si in mod “traditional” casatoriti. La nunta japoneza invitatii se distreaza altfel decat la sarbatorile nuptiale romanesti sau europene: joc diverse jocuri si canta la karaoke.

De ce ai nevoie de o agenţie de nuntă?

Pe scurt, din acelaşi motiv pentru care nu te tunzi singură, deşi ai şi tu două mîini, oglinzi şi foarfece, nu îţi renovezi casa singură, deşi stii de unde să cumperi vopseaua lavabilă şi lista poate continua. Chiar dacă în cazurile de mai sus nu strică cîte un experiment, nunta nu este nici locul şi nici momentul pentru testarea calităţilor voastre de buni organizatori.

Probabil că primul motiv pentru care cineva ar evita să angajeze o agenţie de nuntă ar fi legat de aspectul financiar. “De ce sa le dau lor bani, cînd pot şi eu să fac acelaşi lucru?”. La prima vedere totul se rezumă la subcontracte, pentru aranjamentele florale, catering, închirierea sălii de nuntă etc. Totuşi, lucrurile nu stau tocmai aşa. Chiar dacă oricine poate să caute pe internet, într-un director online de nuntă, firme care prestează servicii ori comercializează produse ce sunt obiectul acelui eveniment, nimeni nu îţi dă garanţia că alegerile tale sunt potrivite, că preţurile sunt cele mai avantajoase pentru tine iar serviciile sunt de calitate.

Este un lucru cunoscut că organizarea unei nunţi presupune mult stres , tocmai de aceea, ar fi păcat ca mintea mirilor să fie ocupată cu lucruri ce pot fi evitate. În ceea ce priveşte preţurile, nu de puţine ori, datorită unui organizări eficiente din partea unei agenţii de nuntă, au fost chiar mai mici. Acest lucru este posibil deoarece o agenţie de nuntă cu experienţă beneficiază deja de colaborări ample cu firme de catering, de inchirieri de echipamente de sunet şi lumini profesionale, florării sau chiar cu saloane de înfrumuseţare.

În afara problemei legate de costuri, mai este şi cea a contractelor. În loc să faci contracte separat cu restaurantul, firma de catering, cu cei care închiriază echipamentele de lumini şi sunet, fotografi, cantăreţi, trupe sau dj, samd, nu este mai uşor să ai un singur contract, cu o singură firmă? Oricum, în cazul unei nunţi, contractele cu prestatorii de servicii nu prea te încălzesc, pentru că în nefericitul caz în care în ziua nunţii te trezeşti că ai luat ţeapă de la o singură firmă, nunta ta este în aer. Nu îţi rămîne decît să te judeci mai apoi cu firma respectivă, dar nici o daună (în cazul în care peste vreo 3 ani de judecată şi recursuri, ţi se stabileşte vreuna) nu va acoperi dezastrul nunţii tale.

Dar, ai putea întreba, nu la fel stau lucrurile şi în cazul unei agenţii de nuntă? Nu, nu stau deloc la fel şi am să argumentez acest răspuns. În primul rănd este mai uşor să cauţi o singură firmă de calitate (agenţia) decît alte n firme de care ai nevoie pentru a-ţi organiza singură / singur evenimentul. În al doilea rînd, relaţiile dintre miri şi o agenţie de nuntă nu sunt bazate atît de mult pe un contract cît pe reputaţie, aceasta fiind de altfel cartea de vizită a unei agenţii de nuntă. 90% dintre clienţii agenţiilor de nuntă vin prin recomandările celor ce au beneficiat deja de serviciile lor.

Dar, dacă o firma subcontractată de agenţia de nuntă se dovedeşte neserioasă, nu te va afecta şi pe tine? Nu. O agenţie de nuntă serioasă are planuri de rezervă pentru evitarea unor astfel de situaţii. Experienţa lor de-a lungul anilor în mod sigur ia ajutat să se descurce în faţa unor astfel de situaţii. De altfel, poţi pune întrebări legate de aceste posibile situaţii înainte de a semna o întelegere cu agenţia de nuntă.

Pe lîngă recomandări, modul în care ţi se răspunde la întrebări, maniera în care îţi sunt prezentate posibilele schimbări, rezolvarea problemelor apărute la alte nunţi, spun multe despre seriozitatea viitorului tău partener pentru organizarea nunţii. De fapt, aici se pun bazele unei încrederi reciproce. Fereşte-te de cei care îţi spun că totul va merge ca uns, sau că ei nu au întîmpinat niciodată dificultăţi în a organiza o nuntă. Indiferent de religia ta, de obiceiurile locale, un bun organizator va fi deja pus la punct cu ce presupun acestea. El te va pune la curent cu ultima modă pentru nunţi, culori, aranjamente etc. Tu, voi, nu trebuie decît să îî puneţi la curent cu ceea ce asteptaţi de la nunta voastră, cum vă doriţi să fie, iar organizatorul nunţii vă va ajuta să vă împliniţi visul. Asta nu înseamnă că o astfel de colaborare nu va avea problemelei ei. Într-o lume imperfectă toată lumea vrea o nuntă perfectă :).

În încheiere, parafrazez zicala aceea cu “sunt prea sărac ca să….”: prea o fac o singură dată, ca să o dau in bară.

Istoria Nuntii

Nunta este o traditie veche, dar in vremurile stravechi nu erau 200 de invitati sa sarbatoreasca fericitul eveniment, mireasa nu avea rochie alba, conceptul de nasi era ceva necunoscut… Casatoria, pana la forma ei actuala, a pornit de undeva.

Ideea de nunta

Nuntile nu aveau nimic in comun cu dragostea si cu ideea de a-ti petrece restul vietii alaturi de o persoana speciala si devotata. Era vorba doar de jocuri politice si supravieturire. La inceputul istoriei omenirii, cu cat tribul era mai mare, puterea de aparare impotriva pradatorilor sau a altor triburi era superioara. In aceste timpuri, femeile erau rapite de catre mire impreuna cu prietenii si aliatii sai. Acest grup de prieteni a ramas pana in zilele noastre si este reprezentat acum de catre cavalerul de onoare. Odata ce mireasa era furata ea era considerata proprietatea mirelui si in acelasi timp membra a tribului acestuia. Cuplul era obligat, mai apoi, sa stea o buna perioada de timp plecat, pentru a evita represaliile. Aceasta perioada de timp are si ea traducere in zilele noastre fiind numita Luna de Miere.

Casatoriile Politice

In timpurile medievale, legile privind casatoria s-au schimbat interzicand ca femeile sa fie considerate obiecte de schimb, vandute sau targuite in schimbul de bunuri de orice natura. Daca un cei doi hotarau ca ar vrea sa se casatoreasca, aveau nevoie de binecuvantarea unui preot. Erau interzise cu desavarsire orice nunti tinute in secret. Casatoriile erau in cea mai mare parte aranjate, fiind incheiate contracte ce stipulau foarte clar drepturile obtinute de fiecare dintre parti la oficiarea casatoriei. Nuntile comunitatilor regale sau aristocratice erau deseori aranjate inca de la varsta de 10-12 ani ale celor doi tineri implicati. Aceste casatorii aveau la baza banii si proprietatile castigate si in nici intr-un caz nu era vorba de iubire.

Foarte rare erau cazurile cand cei doi tineri se luau din iubire unul pentru celalalt. De cele mai multe ori apareau nuntile de acest gen la clasele inferioare ale societatii, unde proprietatile sau banii lipseau cu desavarsire si atunci nu ramanea nimic de impartit sau castigat.

Nuntile Elisabetane

In timpul Reginei Elisabeta I (1533-1633), regina Angliei, nuntile au devenit foare apropiate ca si traditii de ceea ce se intampla in zilele noastre. Au aparut domnisoarele de onoare, inele de nunta si juramintele maritale. Casatoriile erau in continuare aranjate, insa mirilor li se dadea cateodata ocazia sa se cunoasca inainte de nunta. De asemenea s-a introdus conceptul de zestre. De multe ori motivul stand la baza casatoriei era acesta zestre ce nu era neaparat compusa doar din bani. Pamanturi si biecte de valoare faceau parte din zestre. Desi ideea cumpararii miresei era interzisa de lege, aceasta zestre reusea sa pacaleasca aparatul birocratic.

Nuntile coloniale

Inca odata, pentru familiile bogate, casatoria reprezenta o afacere si nu o relatie bazata pe dragoste. Tatal mirelui scria o scrisoare catre tatal miresei, cerandu-i permisiunea acestuia. Scrisoarea continea o scurta prezentare a viitorului mire si o ampla descriere a avantajelor rezultate dintr-o astfel de casatorie. Daca tatal miresei accepta, urma o negociere a zestrei si apoi respectiva casatorie intre cei doi tineri.

Nuntile Victoriene

Femeia, odata cu terminarea studiilor, pe la varsta de 17-18 ani, incepea sa socializeze pentru a-si face debutul si a se face cunoscuta. Era o perioada din viata foarte importanta si in acelasi timp asteptata de catre tanara femeie. Totodata ea isi cumpara rochii si bijuterii noi ce urmau sa impresioneze potentialii miri. Barbatii vedeauin aceasta oportunitate mai mult o afacere decat o placere. Familiile bogate obisnuiau sa organizeze banchete si receptii unde tinerii se cunosteau pentru ca mai apoi sa se casatoreasca. In cazul familiilor sarace, tinerii obisnuiau sa se intalneasca si sa se cunoasca la biserica sau la receptii organizate de comunitatea religioasa. Daca cei doi tineri erau incantati unul de celalalt si imparteau un rang similar in societate, atunci ei se puteau casatorii. Dragostea nu era inca la baza casatoriei. Totusi a fost prima data cand femeile au inceput sa aiba un cuvant de spus in alegerea viitorului sot.

Cum sa alegi culoarea potrivita pentru receptia de nunta

Poate fi destul de dificil la prima vedere sa alegi culoare de baza pentru nunta ta, dar in realitatea este mai usor decat iti imaginezi. Nu trebuie decat sa simti legatura intre culori – si nu ai nevoie de o diploma de la Scoala de Arte Plastice pentru a intelege cum functioneaza culorile. Gaseste doar punctul de plecare, de exemplu poti pleca de la culoarea ta preferata sau de la culorile unui peisaj care te-a impresionat si construieste in jurul lor povestea.

Gandeste-te la locatie! De exemplu, daca nunta este la malul marii, cea mai potrivita alegere ar fi albastrul. Daca va casatoriti intr-un club cu inspiratie traditionala ar fi bine sa alegeti culori naturale, tonuri de maro sau verde inchis.
Lasa natura sa iti fie ghid! Inspira-te din culorile sezonului. Rozul poate fi o culoare care sa mearga tot timpul anului, dara daca optezi pentru nuante de pastel ar fi bine sa nu o faci toamna sau iarna intrucat ar fi prea banal. Vara opteaza pentru nuante de burgundia doar pentru a accentua anumite elemente.
Fa un pic de research! Descopera care sunt combinatiile care se potrivesc cel mai bine, fie vizitand galerii de arta fie dand o tura prin magazinele de design interior pentru a vedea care sunt culorile vedeta ale sezonului.
Cerceteaza! Pentru a alege o paleta de culori potrivita, mergi intr-un magazin de materiale si colecteaza mostre. Te va ajuta sa stii exact ce se potriveste si ce nu si mai mult vei stii ca atunci cand alegi de exemplu verde exista mai multe nuante de verde sau mai multe de rosu.
Care este atmosfera pe care vrei sa o evoci? Vrei sa fie o atmosfera de liniste si relaxare sau o atmosfera romantica, regala? Sau poate iti doresti o petrecere energizanta? De exemplu, o combinatie de galben cu maro-ciocolatiu este potrivita pentru o nunta in aer liber. Daca adaugi un pic de auriu la acesta combinatie vei obtine o atmosfera demna de casa regala franceza.
Varietatea e buna! Nu te poti hotari la o singura schema de culori? Daca receptia de nunta are loc in mai multe camere fiecare din acestea poate avea o alta tematica si implicit culoare. Totusi, ai grija sa pastrezi o culoare de baza pentru a evita sa transformi locatia intr-un curcubeu de culori.
Apeleaza la flori. Cea mai buna varianta pentru a adaga culoare unei nunti sunt florile. Mai intai familiarizeaza-te cu culorile in care se gasesc florile tale preferate. Daca iti doresti o nunta albastra este mai greu sa gasesti flori care sa se asorteze decat daca ai vrea o receptie pe tonuri e rosu.
Nu uita de fetele de masa! Alege din cataloagele de nunta acele fete de masa sau servetele care iti plac. Foloseste-le pentru a decora mesele, pentru a da culoare zonei in care vei amplasa barul pentru cockteil-uri. Sau te poti concentra pe decoratiunile de masa. Poti opta pentru pahare colorate care sa dea un aer de festivitate mesei.
Ia in considerare toate elementele. In final, ultimul lucru si poate cel mai important de care trebuie sa tii seama este faptul ca nu toate culorile sunt usor de purtat sau de asortat. Si nu uita ca mai ai de ales si imbracamintea pentu domnisoarele de onoare.

Nuntile in stil american la moda

Nuntile cu tema sau nuntile in aer liber in stil american au fost noutatile ultimilor ani .

Temele alese au fost dintre cele mai variate fiind teme florale, anii’ 70 sau evul mediu, mirii sosind pe motociclete, intr-o caleasca sau intr-o eleganta limuzina.

Tinerii vor nuntă sub cerul liber, cu focuri de artificii şi plimbări cu şalupa sau elicopterul.

Organizatorii de nunţi spun că tendinţa este de a copia stilul american de organizare a nunţilor, însă unul din primele impedimente este climatul neprielnic.

Noi am promovat mereu ideea de nuntă în aer liber. Fiecare vrea ceva deosebit pentru nuntă: o terasă, un spaţiu deschis, pe care să nu-l împartă cu alţii, mese rotunde.

Organizatorii de nunţi spun că tinerii români apelează tot mai des la o agenţie care să se ocupe de organizare. Nu este neapărat mai scump, dar scapă de stresul organizării unui asemenea eveniment. Cât despre cerinţe, tinerii nu sunt mai pretenţioşi, doar că s-a schimbat sistemul de referinţă. Acum nu mai vor baloane şi confetti, ci lumini şi flori. Cererile nu sunt mai excentrice, dar nivelul de trai al românilor a crescut şi fiecare nuntă cere un element deosebit.






Fior Iris va ajuta sa va indepliniti visul

Crinul si povestea lui

Floarea de crin era dedicata zeitei Hera , sotia lui Zeus. Legenda spune ca dupa ce i s-a nascut fiul Hercules conceput cu muritoarea Alceme, Zeus si-a dorit ca acesta sa fie inzestrat cu divinitate intr-o mai mare masura. Pentru aceasta, dupa ce a adormit-o pe Hera, a adus noul-nascut la sanul ei pentru a-l alapta. Atunci cand s-a trezit, Hera a aruncat cu oroare copilul de la san, iar o parte din lapte a tasnit de-a lungul cerurilor, formand Calea Lactee. Cateva picaturi au cazut pe pamant, din acestea rasarind pentru intaia oara crinii. O legenda romana poveste ca la nasterea lui Venus din spuma marii, zeita a zarit un crin care i-a trezit in suflet gelozie si invidie datorita culorii albe imaculate si frumusetii lui. Considerandu-l un rival al propriei ei frumuseti, ea a incercat sa mutileze crinul, facand sa ii creasca un pistil enorm din centrul alb ca zapada al florii. Acest mit explica modul in care crinul a devenit asociat cu zeita Venus si cu satirii personificand patima carnala.

Reprezentari timpurii ale crinului au fost descoperite intr-o locuinta din Amnisos, Creta, datand din perioada minoana, din jurul anului 1580 ien. Crinul era floarea sacra minoana, un atribut specific marii zeite Britomartis sau Dictynna, divinitate avandu-si originile in epoca neolitica. Aceasta zeita si-a mentinut suprematia pana la producerea misteriosului cataclism de la mijlocul secolului XVI ien care a determinat decaderea civilizatiei minoane. Cultul ei a fost asimilat treptat in mitologia greaca, Britomartis fiind precursoarea zeitei Artemis.

Crinul a fost o floare populara in stravechea civilizatie iudaica, fiind mentionat atat in vechiul cat si in noul testament. Pe masura ce crestinismul a capatat amploare, crinul a devenit un simbol al castitatii, puritatii si virtutii. Intr-o straveche legenda biblica se spune ca florile de crin au rasarit din lacrimile Evei atunci cand a fost alungata impreuna cu Adam din paradis. Crinul a fost asociat indeaproape cu Fecioara Maria, acest caz fiind unul din nenumaratele exemple in care un atribut al unei divinitati pagane (Afrodita, Hera, Tripla Hecate) a fost impartasit mamei lui Christos. Prin alaturarea lui cu Fecioara Maria, crinul a devenit un simbol al martirelor virgine si a numerosi sfinti. Atat in traditia pagana cat si in cea crestina, crinul este un insemn al fertilitatii. Sfantul Antonio din Padua, protectorul casatoriei, vegheaza in acelasi timp asupra procreatiei.

In ceremoniile de nunta grecesti, preotul aseza pe capul miresei o coronita din flori de crin impletite cu spice de grau, ca un simbol al puritatii si belsugului. Crinul este si un simbol al mortii, fiind pus in trecut pe mormintele tinerilor nevinovati.

Floarea de crin nu are proprietati medicinale recunoscute. In trecut se credea ca poseda proprietati magice, in perioada elisabetana el fiind utilizat in numeroase retete de tratare a febrei sau ca unguent de curatare a ranilor si arsurilor sau ca anestezic contra durerilor reumatice sau artitice.

Pentru comenzi si mai multe detalii va asteptam sa ne contactati la office@fioriris.ro

Rochia de mireasa

In vremurile de demult miresele purtau la nunta cea mai buna rochie a lor. Culoarea era o chestiune de gust. Astazi miresele se casatoresc imbracate in alb, culoare care simbolizeaza virginitatea. Acest obicei dateaza din secolul al XVI-lea.

Printre superstitii, se spune ca aduce ghinion ca mireasa sa-si faca singura rochia. Tot ghinion este considerat si ca mirele sa vada rochia inainte ca mireasa sa ajunga la ceremonie. Mireasa n-ar trebui sa poarte intreaga vestimentatie inainte de ziua nuntii propriu zise. Unele mirese lasa ceva la rochie necusut pana in ziua cu pricina, de abia atunci costumatia fiind completa.

În parti din Europa, in secolul XIV, se credea ca cine pastreaza o bucatica din rochia miresii are noroc. Uneori, oaspetii sfasiau rochia acesteia pentru a intra in posesia unei dantele sau bucati de panza. Pentru a se apara de astfel de atacuri, miresele au inceput ele inselesa le arunce cate ceva din vestimentatia proprie, iar jartiera a fost unul dintre primele lucruri la care s-au gandit. Ulterior au inceput sa arunce si buchetul de flori pe care incercau sa-l prinda fetele nemaritate.

Prima rochie de mireasă albă a fost purtată de Maria a Scoţiei la nunta sa, motivată politic, cu François al II-lea al Franţei. Gestul ei a fost unul de frondă, căci la timpul respectiv, în 1559, albul era considerat culoare de doliu în Franţa. Mariajul nu a durat decât un an, confirmând, într-un fel, superstiţia vremii.

Originea culorii albe ca simbol al mariajului datează, de fapt, de la nunta Reginei Victoria cu Prinţul Albert. Aceasta a ales albul pentru rochia sa din simplul motiv că a dorit să insereze anumite dantele în rochie. Dar prin fenomenul obişnuit de imitaţie al aristocraţiei, după 1840 şi ceilalţi au adoptat şi împământenit rochia albă de mireasă – cu variaţiile ei cromatice acceptate, cum ar fi crem, fildeş sau bej deschis. Această schimbare, adusă de modă, va face ca însuşi simbolismul culorilor să se schimbe pe vechiul continent. Albul devine, de la doliu, culoarea virginităţii maritale – puritatea fiind încă rezervată bleu-ului. Dincolo de culoare, forma şi cantitatea materialului unei rochii de mireasă sunt încărcate de semnificaţii. Nu numai moda vremii, dar şi anumite considerente de ordin social au dictat – şi dictează – croiul amplu al rochiei. Distanţa menţinută între oameni este un semn al respectului faţă de celălalt, iar aristocraţia veche îşi asigura menţinerea distanţei în curţile supraaglomerate prin purtarea unor veşminte vaporoase, care pur şi simplu creeau acel spaţiu social necesar şi impunător de respect în jurul corpului. Este mai greu să te apropii de cineva care poartă o rochie cu crinolină.

Aceste caracteristici ale croiului sunt menţinute în creaţia rochiei de mireasă, care a continuat să genereze un spaţiu de intangibilitate în jurul corpului miresei. Evident, cu cât rochia era mai largă şi conţinea mai mult material, cu atât poziţia socială a miresei era – şi pentru unii continuă să fie – mai înaltă. Trena tradiţională împiedică de fapt orice apropiere în spatele miresei – poate unii îşi mai amintesc rochia cu trenă de 10 metri (25 de picioare) a Prinţesei Diana. Asta se întâmpla în 1981, înainte de faimosul videoclip „November Rain“ semnat Guns’n’ Roses. Minimalismul era nota dominantă a rochiei protagonistei acelei nunţi nefericite, care se sfârşeşte tragic.

Nunti, botezuri, traditii la romani

Sfintele Pasti e cea mai mare sarbatoare crestin ortodoxa de la romani.

Postul Pastelui este cel mai lung si mai greu post de peste an, si a fost randuit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odi­nioara, care urmau sa primeasca botezul la Pasti si ca un mijloc de pre­gatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a Invierii Domnului. Postul Pastelui tine 40 zile, finalizandu-se prin "Saptamana intunecata" (cand a murit Domnul Isus Christos) , urmand dupa Inviere Saptamana Luminata. In aceasta perioada nu se fac nunti, botezuri sau petreceri, nu se consuma otet si se mananca "de dulce" doar in zilele de "Dezlegare la peste" (biserica emite un calendar ortodox cu zilele de sarbatoare , dezlegari, si alte informatii crestin ortodoxe).

Nunta... Un moment unic al vieiii, aflat la pragul dintre realitate si spectacol... Un eveniment ce presupune un scenariu clasic si mult prea bine cunoscut (El si Ea, indragostiti, isi unesc destinele in fata tuturor), dar si foarte multa munca de culise... Un spectacol pe scena vietii, in care actorii principali - fara repetitii - trebuie sa straluceasca si sa fie la inaltime.

Diferitele regiuni ale tarii au traditii romanesti aparte, superstitii legate de ziua nuntii si de viitorul mirilor. Insa toate acestea sunt mult mai bine intelese de locuitorii din mediul rural care nu concep ca o nunta romaneasca sa nu se desfasoare conform traditiilor. Astfel, indiferent de regiune, petitul este primul pas pe care trebuie sa-l faca tanarul care vrea sa se casatoareasca. Acesta merge insotit, de prieteni, de parinti sau de rude in casa viitoarei mirese, unde ii cere, in mod oficial, mana. In aproape toate regiunile acest obicei de nunta a dobandit caracterul unei formalitati, unui prilej de distractie si buna dispozitie.

Daca pana nu de mult nunta traditionala era de baza, in prezent exista mii si mii de variante prin care va puteti personaliza evenimentul. Astfel, nuntile tematice au devenit un adevarat trend al lumii mondene. Tot mai multi tineri adopta idei originale cand vine vorba de nunta lor. Pe baza acestor idei, au aparut nuntile „gandite” de la primul si pana la ultimul detaliu. Nici traditiile nu au disparut definitiv, dar nuntile nu mai sunt organizate plecand de la aceste traditii, ci de la anumite idei imprumutate din afara. Nu este un lucru tocmai rau, daca mirii, invitatii si organizatorii sunt multumiti si incantati.

Organizati-va nunta avand grija sa treceti toate sarcinile si ideile pe o lista. Stabiliti din timp ce stil de nunta va doriti: clasic, rustic, de epoca... Primul lucru important este sa faceti rezervarea restaurantului. Nu uitati sa va bazati doar pe 80% din persoanele invitate. Nu este obligatoriu sa-i chemati pe toti la cununia civila, mai ales daca sunt din alta localitate. Alegeti restaurantul cel mai potrivit in functie de buget si care ofera tortul si decoratiunile incluse in pretul total. Mergeti la biserica din timp si achitati o parte din bani informandu-va mai intai daca in ziua aleasa se fac nunti. Cununia religioasa este de preferat sa aiba loc cat mai aproape de restaurant sau puteti opta pentru inchirierea a 2-3 microbuze pentru transportul invitatilor. Urmatorul pas in organizarea nuntii dumneavoastra este sa va alegeti nasii, muzicantii si cameramanul. Apoi alcatuirea listei de invitati impreuna cu familia, contactarea fotografului si planificarea lunii de miere. Daca optati sa plecati in strainatate in luna de miere, nu uitati sa va verificati pasapoartele, sa cumparati din timp biletele de avion si sa confirmati rezervarea la hotel.

In ceea ce priveste botezul ortodox si cel catolic, multi parinti care isi boteaza primul bebelus vor sa stie exact ce au de facut pentru ca evenimentul sa decurga conform traditiilor bisericii dar si potrivit altor reguli legate in special de alegerea nasilor de botez, de petrecerea de botez, de trusoul micutului...

Prin botez, noul nascut este crestinat si primit in randul Bisericii. Pacatele stramosesti (de la Adam si Eva) i se iarta si primeste in el Duhul Sfant de la Dumnezeu. Taina botezului se savarseste in biserica dupa randuielile acesteia. Botezul se face pana la 40 de zile de la nastere si nu poate avea loc decat o singura data. La ortodocsi, ca si la catolici, alegerea unui nume potrivit pentru copil se face la alegerea parintilor dar se poate tine cont si de sfaturile preotului. Este bine ca micutul sa primeasca un nume de sfant din calendar. La noi, cel mai raspandit nume pentru baieti este Ioan, dupa numele Sfantului Ioan Botezatorul, iar pentru fetite, Maria, mama Mantuitorului. In acest fel, se considera ca sfantul al carui nume il poarta copilul se va ruga pentru el in permanenta. Uneori, biserica nu recomanda alegerea a doua nume pentru cel mic, considerand faptul ca sfintii au avut in general un singur nume.

Pentru botez, nasa va pregati in primul rand lumanarea de botez, care trebuie impodobita cu flori. Crinul, de exemplu, este considerat simbolul Fecioarei Maria. Se poate pune de asemenea bradut, pentru ca micutul sa fie sanatos si viguros ca un brad, floarea-miresei, ca sa nu aiba cununiile legate, feriga, pentru spor. Panglica pentru lumanare trebuie sa nu fie nici prea scurta (se va casatori prea repede) nici prea lunga (se va casatori tarziu). Tot nasii vor pregati pentru infasatul copilului o bucata de panza alba. Aici, se spune ca trebuie sa fie o panza necusuta, nefinisata, pentru ca si Iisus Hristos a fost infasat astfel, sau daca nu se poate altfel, un prosop sau alt material... Simbolica este cifra trei in cadrul botezului: preotul cufunda copilul in apa de trei ori, pe masa de botez sunt trei lumanari aprinse, panza de infasare sa aiba trei metri... Dupa botez, nasii trebuie sa-i puna bebelusului o cruciulita de argint la gat. Nasa este cea care se ocupa de infasatul copilului, dupa care il poate da mamei in brate.
Petrecerea de botez este si ea importanta, si se poate organiza in orice zi a anului, chiar si in post – biserica spune ca bebelusul nu alege cand sa vina pe lume, si deci el trebuie botezat fara nici o retinere.