Buchete de mireasa din zarzavatul bunicii din gradina

Ma uitam zilele trecute pe diverse site-uri externe ca sa ma mai pun la punct cu ultimele noutati in materie de nunti: ce se mai poarta, ce pantofi sau rochie sa ne luam, ce aranjamente la moda mai sunt. Mi-au atras atentia buchetele de nunta, cele florale care nu mai sunt la moda de un an de zile, adica de prin 2011 de la inceputul anului.


Buchetul acum este format nu numai din flori ci si din fructe, legume, hârtie, buchete de lână tricotate şi un pic de gust de ceva dulce cum ar fi, ciocolata sau îngheţata. Sau dacă preferaţi pentru mai multa eleganta ati putea lua buchete de nunta care constau din tul, perle, pietre si chiar diamante. Suna nebunesc dar dacă o faci cu dragoste, ar putea iesi ceva deosebit. Sunt sigura că aceste buchete de mireasa extraordinare vor atrage atenţia invitatiilor dvs. şi ii va uimi.

Nu stiu cat de multe mirese din Romania ar fi in stare sa isi faca asa ceva si sa fie atat de indraznete. Adica... una e sa apari cu un buchet din trandafiri si ... cale sa zicem (cum as fi vrut eu sa imi fac la nunta) si alta e sa te prezinti cu conopida si salata 2 la leu plus ardei capia tocmai bune de o ciorba.
Ideea este ca arata chiar bine daca alegi compozitia perfecta si nu incerci sa faci o salata din buchet. Tinand cont ca rochia mea de mireasa nu e una clasica ar fi o idee sa incerc un astfel de buchet. S-ar putea sa dau audienta pe spate si sa nu mai am invitati la restaurant :))
Va las in continuare sa va delectati cu aceste buchete si sa imi spuneti ce parere aveti.


Va stam la dispozitie pe http://www.fioriris.ro

Pantoful Cenusaresei

Pantofii , norocul si casatoria reprezinta o asociere straveche, datand inca din antichitate.In traditiile de nunta din Roma antica se spunea ca nu este bine ca o fata sa se marite desculta , pentru a nu fi urmarita de-a lungul casatoriei ei de nenoroc.
Sunt cateva lucruri in viata chiar mai bune decat sexul. Si am sa aleg doar unul dintre ele: placerea de a cumpara pantofi. De toate felurile, formele si culorile. Sa umpli camara cu pantofi poate parea un lucru frivol, dar pantofii nu inseamna doar legaturi de piele si plastic. Fiecare pereche e o declaratie.
Ramane un mister pentru majoritatea barbatilor de ce ne cocotam chinuite pe tocuri. De ce stam acolo pana ni se umfla picioarele si de ce o luam de la capat a doua zi.
Asa e de cand lumea. Femeile au pus moda inaintea confortului. In Europa medievala, cand luxul si extravaganta lasau in urma mai mult rani adanci decat placere, in Cracovia se interzicea prin lege comercializare unui anumit tip de pantof pe motiv ca era imposibil de purtat. Si avea un toc de doar 5 centimetri.
Fiecare mireasa are clipa ei parca desprinsa din povestea aceea pe care mama ne-o spunea cand eram mici: Un print frumos va ingenunchea in fata ei si ii va pune in picior un pantof alb...; Pantoful de mireasa!

Pantoful de mireasa...; Il veti vedea intr-o vitrina. Sau poate va veti lua inima in dinti si cu o pagina rupta dintr-o revista, veti cauta persoana cea mai priceputa, capabila sa transforme imaginea care v-a placut in pantoful pe care il veti purta in ziua cea mai lunga. Ce alegeti? Un toc de 12? Un pantof inchis, din care poate El va dori sa bea sampanie? O sanda eleganta, care va pune in valoare finetea piciorului? Poate va spuneti ca oricum nu se vede, asa cum e, ascuns sub dantele. Dar tineti minte, se va vedea cand pasiti, cand urcati trepte, cand dansati si nu in ultimul rand, la miezul noptii, cand va fi adus ca dovada ca ati fost furata. Si-atunci, cum ar trebui sa fie pantoful perfect pentru ziua nuntii?
Pe sufletul miresei! Desigur, daca este o rochie cu umerii goi, decoltata, in nici un caz nu se pot purta pantofi, ci sandale. Daca poarta un bolero sau o maneca mai inchisa, se cer pantofi neaparat.

Bouquets

Il bouquet di fiori è la composizione floreale maggiormente scelta per le occasioni. Non esiste momento importante in cui i fiori non siano presenti, con il loro sfarzo, la loro semplicità, il loro tacito parlare … Il bouquet di fiori viene regalato alla propria compagna, ad un’amica, alla propria madre, per il raggiungimento di un traguardo, ma soprattutto, è l’elemento primordiale per una sposa. In occasione delle nozze, la sposa, dopo aver scelto l’abito, penserà al suo bouquet, a come dovrà essere, a come dovrà richiamare il colore o un particolare del vestito, a quale fiore, in base alla simbologia dovrà scegliere per arrivare all’altare. La scelta non è semplice come spesso si crede. Al di là dei gusti, vari e diversi, ma certamente soggettivi, la sposa, sceglierà il bouquet del matrimonio, in base all’abito in primis, alla simbologia del fiore poi, e infine alla tipologia di bouquet, ovvero alla forma. Il bouquet infatti essendo un tutt’uno con la sposa stessa, dovrà essere portato con disinvoltura, non dovrà creare impaccio, e non dovrà stonare con il restante contesto. La scelta quindi è molto più oculata di quanto si possa pensare. Le composizioni preferite per un bouquet, cadono spesso sulle rose rosse, simbolo di amore, o sulle calle lunghe e affusolate, simbolo di purezza. Anche fiori colorati costituiscono spesso un’opzione, ma in quel caso, l’abito e le decorazioni dovranno o contrastare nettamente con il bouquet o richiamare i colori di quest’ultimo. I fiori prediletti sono quelli di colore pastello, o i rigorosamente bianchi, che al di là del significato del fiore simboleggiano il candore e le nozze stesse, la purezza di una donna che decide di donare la sua vita ad un solo uomo. Solitamente il bouquet viene portato alla sposa dal fidanzato, il giorno stesso delle nozze. Negli ultimi tempi, lo sposo, lo dona alla sua sposa, prima di entrare in chiesa nel momento in cui scende dalla sua auto accompagnata dal padre. E’ dunque un simbolo importante, oltre che meraviglioso del giorno più solenne della vita di due persone.

Il fascino eterno di diamanti

Diamanti sono stati molto apprezzato sin dai tempi antichi di tutte le culture che hanno mai entrare in contatto con loro. Si ritiene che i diamanti sono stati primo estratto in India quasi 3000 anni fa.

Le ragioni di questo sono un diamanti bellezza, la durata e la rarità.

Diamanti sono formati da puro carbonio che cristallizza sotto massiccia pressione e calore alto centinaia di miglia al di sotto della superficie della terra. Il processo di madre natura milioni di anni. I diamanti possono solo raggiungere la superficie attraverso vulcanica azione, per cui ogni singolo diamante è stato attraverso la combustione esplosiva cuore di un vulcano a qualche tempo nel suo passato.

Per gli antichi greci, i diamanti sono state considerate le lacrime degli Dei, ai Romani sono stati i caduti di shards stelle. Nei tempi moderni diamanti vediamo come ultimo simbolico dono di amore, quindi la loro popolarità su anelli di fidanzamento.

Diamante è il più duro conosciuto materiale naturale e ciascuno è assolutamente unico, con variazioni di colore minuti e minuscoli difetti nel loro struttura aggiungendo un'ulteriore dimensione a queste rocce lucidato. Il taglio e la lucidatura dei diamanti si trasforma da pietre di latte punteggiate di Stardust magia desiderio che le persone sopra tutte le altre gemme.

Circa la metà dei mondi diamanti ora provengono da Africa e ciascuno è classificato secondo le quattro "C". carati, la chiarezza, colore e taglio.

Carat è una misura di dimensioni, chiarezza e colore sono evidente e tagliare è tutto su come abilmente la gemma è stata tagliata e lucidata a rivelare la sua bellezza interiore. Un certo numero di tagli standard (ovale, rosa, brillante, principessa etc) si sono evoluti come la più popolare modi per tagliare un diamante.

Weddings in Ibiza!!!!!

When deciding to get married in Ibiza, one of the first things people want to know is “How do we do it?” There are basically three ways for non residents to get married here, with one of these options being a fully legal marriage recognised here in Ibiza, and the other two taking the form of a blessing which follows a civil ceremony in your home country. The latter two options are in no way less special, and are treated by the couple as their wedding day, the one they celebrate and the day they will continue to remember for years to come.

a. The first option if one of you is Catholic (you do not both have to be Catholic) is to marry through the Catholic Church here. Your first step is to talk to your local Priest and ask him to make contact with the Priest here- it is advisable to make direct contact yourselves as well, so please contact us for the details to do this. Your local Priest will also be able to guide you through the application process, which can be quite lengthy and involves plenty of paperwork (due to it being a legally recognised union) It also includes a stipulation that you must both attend a “Preparation for Marriage” course. For those couples who choose a Catholic ceremony, the hard work is well worth the effort so please do not let the organisation required to marry in this way put you off! The Church are very insistent on direct contact between themselves and the couple, and so we are unfortunately unable to assist you in organising the actual service itself. We can however assist in arranging all other aspects of your Church Wedding such as the flowers, music and transport etc. It is crucial that you get a date before the majority of the wedding planning takes place. We can prepare a proposal if you have a date pencilled in with the Church but we will not be able to start booking things until you have a confirmed date.

b. The second option if you are not Catholic or do not wish to have a Catholic ceremony is to have a blessing in Church through the English speaking Anglican Church here. They offer “The Sacrament of Marriage” which is regarded as the full marriage ceremony (You make your vows and say “I do” as per a traditional ceremony). A marriage certificate is issued and your marriage will be registered in the Chaplaincy register of Holy Matrimony (this is not a legal certificate and references the civil ceremony in your home country). As with the Catholic Church there must be direct contact between yourselves and the Church with regard to the Ceremony itself, so please let us know if this option interests you and we can let you have the relevant contact details. As previously indicated, our services are available for all other aspects surrounding the ceremony, and again a date must be secured before we can go ahead and start making bookings.

c. The third option if you do not wish to marry in Church is to have a spiritual ceremony, which again must follow a civil ceremony in your home country (if time is a factor then this can be done afterwards, but this must take place to legalise your marriage). The ceremony can be conducted at a variety of locations on the island, from a cliff top overlooking the ocean to the grounds of a private villa, at the poolside of a beautiful boutique hotel or on the beach- the location is limited only by your imagination. There is a choice of officiates for this service, full details of which are available as part of the proposal process. Please contact us directly if you are interested in this option and we would be delighted to organise a meeting with the officiates we work with, as well as answer any further questions that you may have.

If at least one of you is an Ibizan resident, you may legally marry in your local Town Hall in Ibiza (followed by a blessing in Church through the Anglican Chaplaincy, or a spiritual ceremony if you wish). You need to go to the Spanish Civil Register (Registro Civil) in Ibiza, located at Avenida Isidoro Macabich to make your application. If you are Catholic you can apply to the Church to have a Catholic ceremony, which as before is a fully legal union. Of course if we can assist with any other aspect surrounding your ceremony, please do let us know.
If you are interested in renewing your vows then both the spiritual ceremony, as well as the Sacrement of Marriage offered by the Anglican Church are open to you.

How to Select the Perfect Perfume for Your Wedding Day

It's your special day -

you look like a million dollars,

you feel like a million dollars,

you should smell like a million dollars!

You've spent months planning your special day. You've selected your flowers, your dress, your hairstyle, and your mate. But, did you remember your scent? Don't wear that same old perfume! Select a scent that captures the romance, excitement, and happiness of your special day. . . .

Make a list of all the perfumes you currently wear and write down how you feel wearing each scent. For example, if you wear Burberry, you might write down "classy, refined, sophisticated, confident". Set the list aside.

Next, make a new list of how you want to feel and look on your wedding day. For example, you might write "beautiful, romantic, confident".

Next, compare your lists. Do some of the perfumes you already wear make you feel similar to the way you want to feel on your wedding day? If so, make a shortlist of those perfumes. Now put that list in your pocket.

Grab a friend and head to the perfume counter at the nearest department store. Once at the store, hand your shortlist to one of the perfume experts and tell them you're seeking a perfume similar to the ones listed. Then, explain that you're seeking a new perfume, just for your wedding day. (This back story often results in great service! Trust me.)

Allow the perfume expert to guide you to no more than four options. Select your two favorites and put one scent on each wrist. For the third and fourth options, ask for scent cards. Place one scent card in your purse and give the other to your friend. Now go shopping. Spend the rest of the day letting the perfumes grow on you. Smell your wrists. Take a break. Smell the cards. Take a break. Ask your friend for his/her opinion.

Select your Wedding Day Perfume. At the end of the day, ask yourself if you're ready to select your signature perfume. If so, you'll know. By the end of the day, you'll know if you can handle 15 hours of the perfume on one of your wrists. You'll also know if the scent works with your body chemistry. If you don't like the perfumes you tried on your wrists, the next time you go shopping, start with the options you put on the scent cards. Chances are, one of those four will be your perfect and magical wedding day perfume.

Traditii si superstitii

1. Aruncarea cu grau si orez peste proaspetii miri
Desi in zilele noastre acest obicei se practica doar la starea civila, batranii spun ca ar trebui pastrat si la biserica, intrucat are o deosebita importanta. Pentru inceput, afla ca boabele de grau si orez nu ar trebui sa fie inlocuite cu confetii. Si asta pentru ca, atat graul, cat si orezul semnifica fecunditatea aruncata peste trupurile mirilor si viata imbelsugata ce ii asteapta. De asemenea, uralele si muzica lautarului nu sunt nici ele lipsite de semnificatie. Zgomotul este menit de a alunga spiritele rele ce vin in ziua nuntii pentru a le lua din darurile divine ale cuplului.

2. Scoaterea jartierei de pe piciorul miresei
Un moment ce, uneori, poate fi jenant, dateaza inca din epoca paleolitica. Jartiera are proprietati magice, investind-o pe mireasa cu puteri supranaturale. Dupa acest moment, mirele arunca jartiera catre ceilalti burlaci de la nunta. Cel ce o va prinde se va casatori primul pentru ca va fi cel vrajit de farmecele feminine.

3 Aruncarea buchetului miresei
Legenda spune ca demult, in Anglia, fetele nemaritate de la o nunta au vrut sa pastreze bucati din materialul vestmintelor si din florile miresei , sfasiindu-i acesteia rochia. De atunci, mireasa alege ca la sfarsitul nuntii sa arunce buchetul, cea mai norocoasa fiind si urmatoarea care se va casatori.

4. Mireasa trebuie sa poarte “Something old, something new, something borrowed and something blue”
Ai auzit asta prima data in filmele americane si te-ai intrebat mirat ce semnifica. Ei bine, obiceiul de a purta la nunta ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat si ceva albastru vine de fapt din Anglia secolului XIX si reprezinta uniunea cu trecutul si in special cu familia miresei ( obiectul vechi ce este, de regula, un obiect mostenit de la mama sau bunica), speranta de a avea noroc in casnicie (ceva nou ), incercarea de a prelua din experienta si succesul altei femei casatorite ( ceva imprumutat). Necesitatea purtarii unui obiect albastru, poate fi interpretat ca pe un fel de uniune cu barbatul iubit, stiindu-se faptul ca albastrul reprezinta culoarea masculinitatii. Pe de alta parte, aceasta culoare este si mesagerul linistii si al sigurantei.

5. Schimbul de verighete
Te-ai gandit ca acel inel simbolizeaza cercul inchis al uniunii dintre cei ce se casatoresc, in care nimeni si nimic nu trebuie sa intervina. Cu toate astea, se poate sa nu fi aflat ca legenda egipteana avanseaza ipoteza conform careia prin degetul inelar stang trece vana iubirii ce duce la inima. Astfel, verighetele identice ce ating aceasta vena vor pastra vesnic sentimentele pure de iubire.


Pe langa acestea, mai exista, binenteles, si alte traditii cum ar fi:
● Barbieritul mirelui si gatirea miresei inainte de nunta, de obicei de catre prieteni deja casatoriti, furatul miresei inainte sau dupa miezul noptii, trecerea pragului etc.

● In Maramures nuntile se fac in general iarna si nu neaparat sambata, asta pentru ca sarbatoarea tine trei zile si trei nopti, exact ca in basmele populare romanesti.

● Cei doi miri trebuie sa se spovedeasca inainte de a-si uni destinele, intre ei avand loc si un ritual interesant numit “iertarile miresei/mirelui”, in care sunt rostite versuri cu rol magic pentru a-i dezlega pe parteneri de vechile greseli facute unul fata de celalalt.

● Inainte de plecarea la biserica, mireasa trebuie sa se spele in apa sfintita sau apa neinceputa, asta numai daca e fecioara.

● Un lucru neobisnuit il constituie faptul ca au loc doua nunti in cadrul aceluiasi eveniment, in cazul in care mirele si mireasa provin din sate diferite si nu au bani sau locatia necesara pentru a-si primi nuntasii. “Nunta detilin” este sarbatorita intocmai ca si cea “laolalta”.

● Moldova este si ea bogata in astfel de “ciudatenii. De exemplu, cel ce anunta pentru prima data comunitatea ca va avea loc o nunta sau mai multe, este preotul, care citeste “strigarile” cu cateva saptamani inainte de nunta.

● De asemenea, partenerii sunt nevoiti sa poarte pana la nunta o floare alba, artificiala: fata in par, iar barbatul la palarie.

● Atunci cand mireasa este luata din casa parinteasca au loc tot felul de obiceiuri, care mai de care mai interesante : poarta este ferecata cu lacat, tocmai pentru a testa abilitatea baiatului de a se descurca in fata obstacolelor ce apar intre el si iubita, scoaterea zestrei in fata casei, masa miresei la care sunt poftiti toti cei din alai, dar si iertarile, intalnite si in zona Transilvaniei.

● Si in aceasta parte a tarii se practica aruncarea cu bomboane si grau la iesirea din biserica, avand aceleasi semnificatii.

● In drumul spre casa sau spre localul unde va avea loc petrecerea, localnicii arunca cu apa in fata alaiului, simbol al fecunditatii si al belsugului.

Si, daca ai aflat cele mai importante traditii de nunta din tara noastra, iata care sunt superstitiile asociate acestui eveniment. Chiar si cei mai increzatori miri vor acum sa stie care ar fi lucrurile de care sa se fereasca. Iata cateva dintre semnele bune, rele, dar si avertizarile celor ce cunosc in detaliu si acest aspect al unei nunti:

● Daca in timpul ceremoniei din biserica una dintre lumanari arde mai repede, partenerul careia ii apartine va muri primul. De asemenea, daca lumanarile se sting mereu, este semn ca acea legatura nu va tine.

● Ploaia in timpul nuntii este semn bun, prevestind viata imbelsugata si fericita.

● Mireasa nu trebuie sa poarte bijuterii cu perle pentru ca acestea simbolizeaza lacrimile ei.

● Daca in fata alaiului apare un cosar, o pisica neagra sau un curcubeu, relatia oficializata va fi trainica.

● In schimb, semnele rele sunt o maicuta sau un calugar, sau sa iti iase cineva in cale cu o galeata goala.

● Se pare ca luna mai si ziua ta de nastere nu sunt tocmai indicate pentru a te casatori. La fel se spune si despre casatoriile incheiate dupa lasarea serii.

● Mireasa trebuie sa fie atenta la pantofii sau sandale cu decupaj la degete pentru ca pe acolo iese, se pare, norocul partenerilor.

● De asemenea, daca vei fi mireasa, alege o pereche de incaltaminte trainica si comoda pentru ca nu e voie sa iti schimbi incaltarile, spunandu-se ca altfel te vei lepada si de barbat.

● Doi frati nu trebuie sa se casatoreasca in acelasi an, iar nasa nu este indicat sa fie insarcinata in momentul in care devine patronul spiritual al acelui cuplu, si asta pentru ca norocul cu care ii inzestreste pe miri reprezinta, de fapt, norocul ce ar fi trebui sa i-l dea copilului.

Peste tot in lume au loc tot felul de obiceiuri care mai de care mai ciudate, dar nu lipsite de semnificatii pentru poporul respectiv. Asa cum si noi avem astfel de situatii, la fel de intampla si cu alte natii. Afla si modurile in care alte popoare sarbatoresc ceremonialul nuptial :

● Se spune ca in China, fata se marita atat cu baiatul, dar si cu familia acestuia. Asta pentru ca legatura dintre ei este prea puternica pentru a putea fi rupta de sotia fiului lor. Tot aici exista ritualul ceaiului si al ducerii miresei la altar intr-un scaun purtat de cativa barbati. Cu toate astea, obiceiul nu se mai pastreaza astazi atat de frecvent, scaunul fiind inlocuit cu masina.

● In Africa, fetitele sunt invatate de mici cum sa se poarte in fata barbatului, ba mai mult, exista si unele semne practicate de femeile casatorite pentru a comunica fara ca sotii sa inteleaga. In ziua nuntii sau a petirii fetei, mirele trebuie sa vina cu oile sau vitele promise familiei miresei, acesta fiind pretul platit pentru a o lua in casatorie pe fata. Cea mai frumoasa si iubita mireasa primeste in jur de 30 de vite.

● In Japonia, mireasa este pictata din cap pana-n picioare cu vopsea alba, simbolizand fecioria si puritatea ei. In timpul nuntii, mirii trebuie sa bea noua cupe de sake, o bautura japoneza. Doar dupa realizarea acestui ritual, mirele si mireasa sunt si in mod “traditional” casatoriti. La nunta japoneza invitatii se distreaza altfel decat la sarbatorile nuptiale romanesti sau europene: joc diverse jocuri si canta la karaoke.

Nuntile in America, agonie si extaz

Eeehhh dragele mele, dragele mele.... Va mai amintiti de American Pie 3, The Wedding?

O nunta in stil american este un prilej de bucurie si fericie. Avand in vedere complexitatea si multitudinea de nationalitati ce in timp s-au stabilit in “the land of freedom “, pamantul libertatii, traditiile sunt extrem de variate de asemenea.

Sunt cateva elemente caracteristice nuntilor americane. Acestea sunt Dusul Miresei, Petrecerea Miresei, Voalul, Sarutul Miresei, Tortul Mirelui si Luna de Miere.

Nunta la americani, ca orice proces, este intr-adevar un proces, de cele mai multe ori lung si complicat, ridicat pe o carutza de reguli care, prin comparatie, fac constructia unui Rolls Royce sa para un lego pentru 3-5 ani. Regulile stricte – cauza numarul 1 de alergii la romani - in combinatie cu principiul “da-le oamenilor libertatea de a face ce vor si vor alege sa se copieze unul pe celalalt” fac majoritatea activitatilor senzational de predictibile, foarte boring – cum am zice noi, romanii. Nu pentru americani insa!

Totul porneste de la creaturile pe care lucratorii in bransa le numesc “bridezilla”, care la nastere primesc pe langa instinctele de conservare si de perpetuare a speciei, si niste planuri clare despre cum trebuie sa arate si sa se desfasoare Nunta, pina la cele mai mici detalii. Parintii pun deoparte, inca de la nastere, zeci chiar sute de mii de dolari, pe care nu precupetesc sa-i cheltuie pe tot felul de lucruri folositoare: o rochie de mireasa de $10.000, o receptie pe vapor, limuzine albe cu pampoane, petale de trandafiri in calea mirilor, un tort in forma de catedrala bizantina si, desigur, chocolate fountain si funde de matase legate de spatarul scaunului. Desigur, nepunand la socoteala inelul cu diamant baban, cu un numar civilizat de fete, pe care bietul viitor sot il va plati pina la pensie.

Varietatea, cand vine vorba de organizarea evenimentului, se reduce la forma tortului si rochia miresei. Restul incap pe o foaie A4. Aceleasi hour d'oeuvres carora mai bine le zicem appetizers ca sa nu ne facem de ris, acelasi chicken marsalla (fiindca “toata lumea maninca pui, nu?”), acelasi meneaito cu poalele ridicate. Indiferent de design.. acum mancam, acum dansam, acum inchidem barul, sa se poata concentra meseanul la ce e important fiindca daca nu ai mancat in timpul alocat ti se ia farfuria din fata. Te-ai dus la baie? Ai ratat entrée-ul! Acum inchidem muzica, acum plecam! Multumim pentru participare!

Pe scurt, orice dorinta ti se va indeplini, desigur daca se incadreaza in pachetul standard: cinci ore jumate de nunta si patru ore de bar. Presupun ca cercetatorii americani au facut un studiu (pe baza caruia s-a dat o lege) care dezvaluie faptul ca oamenii tind sa se imbete dupa 4 ore de baut si 5 ore jumate de distrat.

Petrecerea fetelor inainte de Ziua Nuntii nu este o traditie pur romaneasca, ci imprumutata de la americani. Acest fapt nu impiedica viitoarele mirese sa dea o raita prin oras si sa se distreze cum nu au facut-o pana in acea zi. E momentul in care fetele isi iau ramas bun de la prietena lor ce iese din randul domnisoarelor, dar si cand viitoarea mireasa priveste pentru ultima data lumea din perspectiva persoanei I singular. Din momentul in care va spune DA, totul va fi despre”Noi” – „ce facem noi azi”,” trebuie sa mergem in vacanta si la parinti amandoi”... si asa mai departe. Cu toate gandurile acestea si cu emotiile sau poate chiar si cu nesiguranta de rigoare, pretecerea burlacitelor a fost pana in acest moment un prilej de distractie, de fericire si de multe ... shoturi.

De ce ai nevoie de o agenţie de nuntă?

Pe scurt, din acelaşi motiv pentru care nu te tunzi singură, deşi ai şi tu două mîini, oglinzi şi foarfece, nu îţi renovezi casa singură, deşi stii de unde să cumperi vopseaua lavabilă şi lista poate continua. Chiar dacă în cazurile de mai sus nu strică cîte un experiment, nunta nu este nici locul şi nici momentul pentru testarea calităţilor voastre de buni organizatori.

Probabil că primul motiv pentru care cineva ar evita să angajeze o agenţie de nuntă ar fi legat de aspectul financiar. “De ce sa le dau lor bani, cînd pot şi eu să fac acelaşi lucru?”. La prima vedere totul se rezumă la subcontracte, pentru aranjamentele florale, catering, închirierea sălii de nuntă etc. Totuşi, lucrurile nu stau tocmai aşa. Chiar dacă oricine poate să caute pe internet, într-un director online de nuntă, firme care prestează servicii ori comercializează produse ce sunt obiectul acelui eveniment, nimeni nu îţi dă garanţia că alegerile tale sunt potrivite, că preţurile sunt cele mai avantajoase pentru tine iar serviciile sunt de calitate.

Este un lucru cunoscut că organizarea unei nunţi presupune mult stres , tocmai de aceea, ar fi păcat ca mintea mirilor să fie ocupată cu lucruri ce pot fi evitate. În ceea ce priveşte preţurile, nu de puţine ori, datorită unui organizări eficiente din partea unei agenţii de nuntă, au fost chiar mai mici. Acest lucru este posibil deoarece o agenţie de nuntă cu experienţă beneficiază deja de colaborări ample cu firme de catering, de inchirieri de echipamente de sunet şi lumini profesionale, florării sau chiar cu saloane de înfrumuseţare.

În afara problemei legate de costuri, mai este şi cea a contractelor. În loc să faci contracte separat cu restaurantul, firma de catering, cu cei care închiriază echipamentele de lumini şi sunet, fotografi, cantăreţi, trupe sau dj, samd, nu este mai uşor să ai un singur contract, cu o singură firmă? Oricum, în cazul unei nunţi, contractele cu prestatorii de servicii nu prea te încălzesc, pentru că în nefericitul caz în care în ziua nunţii te trezeşti că ai luat ţeapă de la o singură firmă, nunta ta este în aer. Nu îţi rămîne decît să te judeci mai apoi cu firma respectivă, dar nici o daună (în cazul în care peste vreo 3 ani de judecată şi recursuri, ţi se stabileşte vreuna) nu va acoperi dezastrul nunţii tale.

Dar, ai putea întreba, nu la fel stau lucrurile şi în cazul unei agenţii de nuntă? Nu, nu stau deloc la fel şi am să argumentez acest răspuns. În primul rănd este mai uşor să cauţi o singură firmă de calitate (agenţia) decît alte n firme de care ai nevoie pentru a-ţi organiza singură / singur evenimentul. În al doilea rînd, relaţiile dintre miri şi o agenţie de nuntă nu sunt bazate atît de mult pe un contract cît pe reputaţie, aceasta fiind de altfel cartea de vizită a unei agenţii de nuntă. 90% dintre clienţii agenţiilor de nuntă vin prin recomandările celor ce au beneficiat deja de serviciile lor.

Dar, dacă o firma subcontractată de agenţia de nuntă se dovedeşte neserioasă, nu te va afecta şi pe tine? Nu. O agenţie de nuntă serioasă are planuri de rezervă pentru evitarea unor astfel de situaţii. Experienţa lor de-a lungul anilor în mod sigur ia ajutat să se descurce în faţa unor astfel de situaţii. De altfel, poţi pune întrebări legate de aceste posibile situaţii înainte de a semna o întelegere cu agenţia de nuntă.

Pe lîngă recomandări, modul în care ţi se răspunde la întrebări, maniera în care îţi sunt prezentate posibilele schimbări, rezolvarea problemelor apărute la alte nunţi, spun multe despre seriozitatea viitorului tău partener pentru organizarea nunţii. De fapt, aici se pun bazele unei încrederi reciproce. Fereşte-te de cei care îţi spun că totul va merge ca uns, sau că ei nu au întîmpinat niciodată dificultăţi în a organiza o nuntă. Indiferent de religia ta, de obiceiurile locale, un bun organizator va fi deja pus la punct cu ce presupun acestea. El te va pune la curent cu ultima modă pentru nunţi, culori, aranjamente etc. Tu, voi, nu trebuie decît să îî puneţi la curent cu ceea ce asteptaţi de la nunta voastră, cum vă doriţi să fie, iar organizatorul nunţii vă va ajuta să vă împliniţi visul. Asta nu înseamnă că o astfel de colaborare nu va avea problemelei ei. Într-o lume imperfectă toată lumea vrea o nuntă perfectă :).

În încheiere, parafrazez zicala aceea cu “sunt prea sărac ca să….”: prea o fac o singură dată, ca să o dau in bară.

Istoria Nuntii

Nunta este o traditie veche, dar in vremurile stravechi nu erau 200 de invitati sa sarbatoreasca fericitul eveniment, mireasa nu avea rochie alba, conceptul de nasi era ceva necunoscut… Casatoria, pana la forma ei actuala, a pornit de undeva.

Ideea de nunta

Nuntile nu aveau nimic in comun cu dragostea si cu ideea de a-ti petrece restul vietii alaturi de o persoana speciala si devotata. Era vorba doar de jocuri politice si supravieturire. La inceputul istoriei omenirii, cu cat tribul era mai mare, puterea de aparare impotriva pradatorilor sau a altor triburi era superioara. In aceste timpuri, femeile erau rapite de catre mire impreuna cu prietenii si aliatii sai. Acest grup de prieteni a ramas pana in zilele noastre si este reprezentat acum de catre cavalerul de onoare. Odata ce mireasa era furata ea era considerata proprietatea mirelui si in acelasi timp membra a tribului acestuia. Cuplul era obligat, mai apoi, sa stea o buna perioada de timp plecat, pentru a evita represaliile. Aceasta perioada de timp are si ea traducere in zilele noastre fiind numita Luna de Miere.

Casatoriile Politice

In timpurile medievale, legile privind casatoria s-au schimbat interzicand ca femeile sa fie considerate obiecte de schimb, vandute sau targuite in schimbul de bunuri de orice natura. Daca un cei doi hotarau ca ar vrea sa se casatoreasca, aveau nevoie de binecuvantarea unui preot. Erau interzise cu desavarsire orice nunti tinute in secret. Casatoriile erau in cea mai mare parte aranjate, fiind incheiate contracte ce stipulau foarte clar drepturile obtinute de fiecare dintre parti la oficiarea casatoriei. Nuntile comunitatilor regale sau aristocratice erau deseori aranjate inca de la varsta de 10-12 ani ale celor doi tineri implicati. Aceste casatorii aveau la baza banii si proprietatile castigate si in nici intr-un caz nu era vorba de iubire.

Foarte rare erau cazurile cand cei doi tineri se luau din iubire unul pentru celalalt. De cele mai multe ori apareau nuntile de acest gen la clasele inferioare ale societatii, unde proprietatile sau banii lipseau cu desavarsire si atunci nu ramanea nimic de impartit sau castigat.

Nuntile Elisabetane

In timpul Reginei Elisabeta I (1533-1633), regina Angliei, nuntile au devenit foare apropiate ca si traditii de ceea ce se intampla in zilele noastre. Au aparut domnisoarele de onoare, inele de nunta si juramintele maritale. Casatoriile erau in continuare aranjate, insa mirilor li se dadea cateodata ocazia sa se cunoasca inainte de nunta. De asemenea s-a introdus conceptul de zestre. De multe ori motivul stand la baza casatoriei era acesta zestre ce nu era neaparat compusa doar din bani. Pamanturi si biecte de valoare faceau parte din zestre. Desi ideea cumpararii miresei era interzisa de lege, aceasta zestre reusea sa pacaleasca aparatul birocratic.

Nuntile coloniale

Inca odata, pentru familiile bogate, casatoria reprezenta o afacere si nu o relatie bazata pe dragoste. Tatal mirelui scria o scrisoare catre tatal miresei, cerandu-i permisiunea acestuia. Scrisoarea continea o scurta prezentare a viitorului mire si o ampla descriere a avantajelor rezultate dintr-o astfel de casatorie. Daca tatal miresei accepta, urma o negociere a zestrei si apoi respectiva casatorie intre cei doi tineri.

Nuntile Victoriene

Femeia, odata cu terminarea studiilor, pe la varsta de 17-18 ani, incepea sa socializeze pentru a-si face debutul si a se face cunoscuta. Era o perioada din viata foarte importanta si in acelasi timp asteptata de catre tanara femeie. Totodata ea isi cumpara rochii si bijuterii noi ce urmau sa impresioneze potentialii miri. Barbatii vedeauin aceasta oportunitate mai mult o afacere decat o placere. Familiile bogate obisnuiau sa organizeze banchete si receptii unde tinerii se cunosteau pentru ca mai apoi sa se casatoreasca. In cazul familiilor sarace, tinerii obisnuiau sa se intalneasca si sa se cunoasca la biserica sau la receptii organizate de comunitatea religioasa. Daca cei doi tineri erau incantati unul de celalalt si imparteau un rang similar in societate, atunci ei se puteau casatorii. Dragostea nu era inca la baza casatoriei. Totusi a fost prima data cand femeile au inceput sa aiba un cuvant de spus in alegerea viitorului sot.

Fotografii de Nunta

ATENTIE :

Toate pozele sunt proprietatea fotografului. Nu aveti dreptul de a salva, copia sau folosi nici una din fotografii fara acceptul in scris al acestuia.

Irina Popa

office@fioriris.ro
http://www.fioriris.ro/

Cum sa alegi culoarea potrivita pentru receptia de nunta

Poate fi destul de dificil la prima vedere sa alegi culoare de baza pentru nunta ta, dar in realitatea este mai usor decat iti imaginezi. Nu trebuie decat sa simti legatura intre culori – si nu ai nevoie de o diploma de la Scoala de Arte Plastice pentru a intelege cum functioneaza culorile. Gaseste doar punctul de plecare, de exemplu poti pleca de la culoarea ta preferata sau de la culorile unui peisaj care te-a impresionat si construieste in jurul lor povestea.

Gandeste-te la locatie! De exemplu, daca nunta este la malul marii, cea mai potrivita alegere ar fi albastrul. Daca va casatoriti intr-un club cu inspiratie traditionala ar fi bine sa alegeti culori naturale, tonuri de maro sau verde inchis.
Lasa natura sa iti fie ghid! Inspira-te din culorile sezonului. Rozul poate fi o culoare care sa mearga tot timpul anului, dara daca optezi pentru nuante de pastel ar fi bine sa nu o faci toamna sau iarna intrucat ar fi prea banal. Vara opteaza pentru nuante de burgundia doar pentru a accentua anumite elemente.
Fa un pic de research! Descopera care sunt combinatiile care se potrivesc cel mai bine, fie vizitand galerii de arta fie dand o tura prin magazinele de design interior pentru a vedea care sunt culorile vedeta ale sezonului.
Cerceteaza! Pentru a alege o paleta de culori potrivita, mergi intr-un magazin de materiale si colecteaza mostre. Te va ajuta sa stii exact ce se potriveste si ce nu si mai mult vei stii ca atunci cand alegi de exemplu verde exista mai multe nuante de verde sau mai multe de rosu.
Care este atmosfera pe care vrei sa o evoci? Vrei sa fie o atmosfera de liniste si relaxare sau o atmosfera romantica, regala? Sau poate iti doresti o petrecere energizanta? De exemplu, o combinatie de galben cu maro-ciocolatiu este potrivita pentru o nunta in aer liber. Daca adaugi un pic de auriu la acesta combinatie vei obtine o atmosfera demna de casa regala franceza.
Varietatea e buna! Nu te poti hotari la o singura schema de culori? Daca receptia de nunta are loc in mai multe camere fiecare din acestea poate avea o alta tematica si implicit culoare. Totusi, ai grija sa pastrezi o culoare de baza pentru a evita sa transformi locatia intr-un curcubeu de culori.
Apeleaza la flori. Cea mai buna varianta pentru a adaga culoare unei nunti sunt florile. Mai intai familiarizeaza-te cu culorile in care se gasesc florile tale preferate. Daca iti doresti o nunta albastra este mai greu sa gasesti flori care sa se asorteze decat daca ai vrea o receptie pe tonuri e rosu.
Nu uita de fetele de masa! Alege din cataloagele de nunta acele fete de masa sau servetele care iti plac. Foloseste-le pentru a decora mesele, pentru a da culoare zonei in care vei amplasa barul pentru cockteil-uri. Sau te poti concentra pe decoratiunile de masa. Poti opta pentru pahare colorate care sa dea un aer de festivitate mesei.
Ia in considerare toate elementele. In final, ultimul lucru si poate cel mai important de care trebuie sa tii seama este faptul ca nu toate culorile sunt usor de purtat sau de asortat. Si nu uita ca mai ai de ales si imbracamintea pentu domnisoarele de onoare.

Nuntile in stil american la moda

Nuntile cu tema sau nuntile in aer liber in stil american au fost noutatile ultimilor ani .

Temele alese au fost dintre cele mai variate fiind teme florale, anii’ 70 sau evul mediu, mirii sosind pe motociclete, intr-o caleasca sau intr-o eleganta limuzina.

Tinerii vor nuntă sub cerul liber, cu focuri de artificii şi plimbări cu şalupa sau elicopterul.

Organizatorii de nunţi spun că tendinţa este de a copia stilul american de organizare a nunţilor, însă unul din primele impedimente este climatul neprielnic.

Noi am promovat mereu ideea de nuntă în aer liber. Fiecare vrea ceva deosebit pentru nuntă: o terasă, un spaţiu deschis, pe care să nu-l împartă cu alţii, mese rotunde.

Organizatorii de nunţi spun că tinerii români apelează tot mai des la o agenţie care să se ocupe de organizare. Nu este neapărat mai scump, dar scapă de stresul organizării unui asemenea eveniment. Cât despre cerinţe, tinerii nu sunt mai pretenţioşi, doar că s-a schimbat sistemul de referinţă. Acum nu mai vor baloane şi confetti, ci lumini şi flori. Cererile nu sunt mai excentrice, dar nivelul de trai al românilor a crescut şi fiecare nuntă cere un element deosebit.






Fior Iris va ajuta sa va indepliniti visul

Crinul si povestea lui

Floarea de crin era dedicata zeitei Hera , sotia lui Zeus. Legenda spune ca dupa ce i s-a nascut fiul Hercules conceput cu muritoarea Alceme, Zeus si-a dorit ca acesta sa fie inzestrat cu divinitate intr-o mai mare masura. Pentru aceasta, dupa ce a adormit-o pe Hera, a adus noul-nascut la sanul ei pentru a-l alapta. Atunci cand s-a trezit, Hera a aruncat cu oroare copilul de la san, iar o parte din lapte a tasnit de-a lungul cerurilor, formand Calea Lactee. Cateva picaturi au cazut pe pamant, din acestea rasarind pentru intaia oara crinii. O legenda romana poveste ca la nasterea lui Venus din spuma marii, zeita a zarit un crin care i-a trezit in suflet gelozie si invidie datorita culorii albe imaculate si frumusetii lui. Considerandu-l un rival al propriei ei frumuseti, ea a incercat sa mutileze crinul, facand sa ii creasca un pistil enorm din centrul alb ca zapada al florii. Acest mit explica modul in care crinul a devenit asociat cu zeita Venus si cu satirii personificand patima carnala.

Reprezentari timpurii ale crinului au fost descoperite intr-o locuinta din Amnisos, Creta, datand din perioada minoana, din jurul anului 1580 ien. Crinul era floarea sacra minoana, un atribut specific marii zeite Britomartis sau Dictynna, divinitate avandu-si originile in epoca neolitica. Aceasta zeita si-a mentinut suprematia pana la producerea misteriosului cataclism de la mijlocul secolului XVI ien care a determinat decaderea civilizatiei minoane. Cultul ei a fost asimilat treptat in mitologia greaca, Britomartis fiind precursoarea zeitei Artemis.

Crinul a fost o floare populara in stravechea civilizatie iudaica, fiind mentionat atat in vechiul cat si in noul testament. Pe masura ce crestinismul a capatat amploare, crinul a devenit un simbol al castitatii, puritatii si virtutii. Intr-o straveche legenda biblica se spune ca florile de crin au rasarit din lacrimile Evei atunci cand a fost alungata impreuna cu Adam din paradis. Crinul a fost asociat indeaproape cu Fecioara Maria, acest caz fiind unul din nenumaratele exemple in care un atribut al unei divinitati pagane (Afrodita, Hera, Tripla Hecate) a fost impartasit mamei lui Christos. Prin alaturarea lui cu Fecioara Maria, crinul a devenit un simbol al martirelor virgine si a numerosi sfinti. Atat in traditia pagana cat si in cea crestina, crinul este un insemn al fertilitatii. Sfantul Antonio din Padua, protectorul casatoriei, vegheaza in acelasi timp asupra procreatiei.

In ceremoniile de nunta grecesti, preotul aseza pe capul miresei o coronita din flori de crin impletite cu spice de grau, ca un simbol al puritatii si belsugului. Crinul este si un simbol al mortii, fiind pus in trecut pe mormintele tinerilor nevinovati.

Floarea de crin nu are proprietati medicinale recunoscute. In trecut se credea ca poseda proprietati magice, in perioada elisabetana el fiind utilizat in numeroase retete de tratare a febrei sau ca unguent de curatare a ranilor si arsurilor sau ca anestezic contra durerilor reumatice sau artitice.

Pentru comenzi si mai multe detalii va asteptam sa ne contactati la office@fioriris.ro

Despre marturii

Mărturiile de botez sunt o dovadă, o atestare, un semn de mărturisire a credinței în Domnul nostru Isus Hristos. Ele sunt obiecte de cult sfințite cu prilejul săvârsirii Tainei Botezului copiilor nou-născuți.
Din timpuri vechi, a existat obiceiul – atestat de numeroase descoperiri arheologice – de a dărui celui ce a participat la slujba botezului o mărturie a împlinirii acestei Sfinte Taine, sub forma unei cruciulițe sau a unui medalion, cu datele timpului si a numelui.
În studiul etnografic al lui Simeon Florea Marian “Nasterea la români” apărut in 1892 găsim o istorie, în rezumat, a mărturiilor de botez:
“La început, mărturiile de botez fură simple monede de aramă, duse la templu în chipul unei declarațiuni de nastere; sub crestinism serviră ca mijloc de control pentru numărul noilor crestinați, iar în urmă ca daruri de pomană, pe când azi încep a-si relua adevărata-le însemnătate, aceea de a fi niste documente genealogice în sânul familiilor, ceea ce e un progress rațional si moralizator.
Aceste diferite transformări au fost firesti si neapărate. Un lucru însă a rămas statornic în tot timpul: numele, căci, în tot timpul existenței lor mărturiile au avut înțelesul de dovadă capabilă de-a constata fie nasterea fie botezarea individului.
În sfârsit, o altă particularitate demnă de observat e tăria cu care li s-a păstrat caracterul religios….”
Se pare că baterea unor medalioane specifice de Botez s-a practicat de prin anul 1850, fapt atestat pe o mărturie de Botez, dar ele pot avea o vechime mult mai mare, deoarece nu există nici o evidență strictă în acest sens. Datorită stimulării de către Biserica Ortodoxă Română, acest obicei românesc s-a extins si a cuprins diferite categorii sociale care au dorit ca la nasterea si Botezul copilului nou-născut să lase ca amintire familiei si posterității aceste minunate documente, în metal, ale credinței ortodoxe române. Aceste medalioane de Botez sunt adevărate documente istorice si religioase deoarece pe ele sunt gravate date si nume ale unor personalități cum ar fi: Aliss Văcărescu, Barbu Stirbeiu, Alexa Oțețelisanu, Ioan Kalinderu, Maria Ela Cantacuzino, Zoe Bals, Irina Marghiloman, Adina Stirbey, Ion Andreescu, Luis Lahovary, Alex B. Catargi, Grigore Phirikidis, Esther Ferechidi, etc.


Traditia de a da marturii la nunta sau bomboniere se trage din istoria veche europeana. Era un obicei obisnuit al aristocratiei care sarbatoreau nunta, botezul, nasterile sau zilele de nastere. Mirele si mireasa ofera mici cadouri sau marturii si invitatii le multumesc la randul lor pentru ele, urandu-le toate cele bune. Initial, acestea erau valoroase si erau facute din aur, argint, pietre pretioase, portelan sau cristal. Continutul lor era de asemenea valoros, de obicei era zahar. La acel timp, zaharul era foarte rar, mai ales ca avea efecte medicale. Dupa un timp, au aparut alte insemnatati. Marturiile au devenit un simbol al celor 5 urari: sanatate, bogatie, fericire, fertilitate, viata lunga. Defapt ele sunt un simbol al dragostei si al respectului reciproc intre cei doi miri si o urare de bine a vietii impreuna. Plus ca ele intregesc decorul nuntii in sine. Marturiile au devenit foarte populare in ultima vreme, mai ales ca din ce in ce mai multa lume le doreste ca o amintire a nuntii. Valoarea in bani este foarte mica in comparatie cu cea din trecut. Marturiile cele mai des intalnite cuprind: panglici, lumanari, poze, modele personalizate, placute inscriptionate, bomboane, diverse pachetele, perne, baloane si borcanase pline cu petale de flori frumos mirositoare si lista este nelimitata, totul depinde de imaginatia si dorinta mirilor. Multe cupluri prefera sa ofere ceva comestibil decat vreun cristal ornamental. Bomboane, migdale, bomboane mentolate si trufe sunt cele mai des intalnite. Ele pot arata minunat impachetate in diferite moduri personalizate si nu sunt deloc costisitoare. Efectul per total poate fi foarte sublim!

Rochia de mireasa

In vremurile de demult miresele purtau la nunta cea mai buna rochie a lor. Culoarea era o chestiune de gust. Astazi miresele se casatoresc imbracate in alb, culoare care simbolizeaza virginitatea. Acest obicei dateaza din secolul al XVI-lea.

Printre superstitii, se spune ca aduce ghinion ca mireasa sa-si faca singura rochia. Tot ghinion este considerat si ca mirele sa vada rochia inainte ca mireasa sa ajunga la ceremonie. Mireasa n-ar trebui sa poarte intreaga vestimentatie inainte de ziua nuntii propriu zise. Unele mirese lasa ceva la rochie necusut pana in ziua cu pricina, de abia atunci costumatia fiind completa.

În parti din Europa, in secolul XIV, se credea ca cine pastreaza o bucatica din rochia miresii are noroc. Uneori, oaspetii sfasiau rochia acesteia pentru a intra in posesia unei dantele sau bucati de panza. Pentru a se apara de astfel de atacuri, miresele au inceput ele inselesa le arunce cate ceva din vestimentatia proprie, iar jartiera a fost unul dintre primele lucruri la care s-au gandit. Ulterior au inceput sa arunce si buchetul de flori pe care incercau sa-l prinda fetele nemaritate.

Prima rochie de mireasă albă a fost purtată de Maria a Scoţiei la nunta sa, motivată politic, cu François al II-lea al Franţei. Gestul ei a fost unul de frondă, căci la timpul respectiv, în 1559, albul era considerat culoare de doliu în Franţa. Mariajul nu a durat decât un an, confirmând, într-un fel, superstiţia vremii.

Originea culorii albe ca simbol al mariajului datează, de fapt, de la nunta Reginei Victoria cu Prinţul Albert. Aceasta a ales albul pentru rochia sa din simplul motiv că a dorit să insereze anumite dantele în rochie. Dar prin fenomenul obişnuit de imitaţie al aristocraţiei, după 1840 şi ceilalţi au adoptat şi împământenit rochia albă de mireasă – cu variaţiile ei cromatice acceptate, cum ar fi crem, fildeş sau bej deschis. Această schimbare, adusă de modă, va face ca însuşi simbolismul culorilor să se schimbe pe vechiul continent. Albul devine, de la doliu, culoarea virginităţii maritale – puritatea fiind încă rezervată bleu-ului. Dincolo de culoare, forma şi cantitatea materialului unei rochii de mireasă sunt încărcate de semnificaţii. Nu numai moda vremii, dar şi anumite considerente de ordin social au dictat – şi dictează – croiul amplu al rochiei. Distanţa menţinută între oameni este un semn al respectului faţă de celălalt, iar aristocraţia veche îşi asigura menţinerea distanţei în curţile supraaglomerate prin purtarea unor veşminte vaporoase, care pur şi simplu creeau acel spaţiu social necesar şi impunător de respect în jurul corpului. Este mai greu să te apropii de cineva care poartă o rochie cu crinolină.

Aceste caracteristici ale croiului sunt menţinute în creaţia rochiei de mireasă, care a continuat să genereze un spaţiu de intangibilitate în jurul corpului miresei. Evident, cu cât rochia era mai largă şi conţinea mai mult material, cu atât poziţia socială a miresei era – şi pentru unii continuă să fie – mai înaltă. Trena tradiţională împiedică de fapt orice apropiere în spatele miresei – poate unii îşi mai amintesc rochia cu trenă de 10 metri (25 de picioare) a Prinţesei Diana. Asta se întâmpla în 1981, înainte de faimosul videoclip „November Rain“ semnat Guns’n’ Roses. Minimalismul era nota dominantă a rochiei protagonistei acelei nunţi nefericite, care se sfârşeşte tragic.

Lumanarile... din cele mai vechi timpuri si pana azi

Toata lumea stie cum arata o lumânare. E subtire, firava, înaltuta, cu trupul de ceara. Rostul lumânarii este sa arda si sa lumineze. De aceea, cel mai important lucru pentru o lumânare este ca ea sa fie aprinsa.Sufletul omenesc este asemanator cu o lumânare. Flacara lui, lumina lui, este rugaciunea. Sufletul care se roaga este ca o lumânare aprinsa.
Lumina.... Lumanare... Vitalitate... Suntem dependenti de ea, artificiala sau naturala! Ne imbatam sufletul cu ambientul ei artificial. Lumina trezeste! De ce? De ce o lumanare? Istoria lumanrii nu cunoaste genune. Se spune ca Egiptenii au fost cei care i-au “picurat” inceputul si-apoi romanii au concretizat-o fizic.Pentru omul de rand lumanrea n-are istorie, are doar varste si a trait, in timp, procesul modernizarii! Lumanarea nu picura ceara, ci plange! Lumina ei creeaza stari, ambiante, trezeste sentimente, celebreaza varste, lumineaza chipuri planse!

Lumânarea ne însoteste pretutindeni, fiind aproape de fiecare dintre noi în cele mai importante clipe din viata. La botez, de ziua noastra, când ne împartasim, la Pasti, la nunta, la înmormântare, lumânarea e nelipsita.Lumanarea nu se topeste, metafizic privind, ea picura in oameni! O lumânare aprinsa raspândeste caldura si lumina si în jurul ei. Ea nu arde numai pentru sine, ci întotdeauna si pentru ceilalti. Din flacara ei se pot aprinde si alte lumânari, fara ca lumina sa i se împutineze.

Lumanarea de botez are rolul de a calauzi primii pasi ai copilului. Sa fie luminati de flacara lumanarii prezenta la slujba religioasa.
Lumanarea de botez - revine in sarcina nasilor. Se decoreaza cu funda albastra pentru baiat si roz sau rosie pentru fata. De asemenea, nasii ii daruiesc copilului un trusou complet de imbracat. In biserica nasa tine copilul iar dupa scoaterea lui din apa sfintita il infasoara intr-o bucata de panza alba, nefinisata, necusuta (nu prosop sau paturica).
Lumanari de botez 65cm, 70cm, 100cm albe sau in nuanta dorita Sunt simple, elegante, au tija interioara, sunt stabile termic si cromatic (nu se ingalbenesc, nu isi schimba culoarea). Ard fara fum si fara sa picure daca sunt tinute in pozitia corecta.

Lumanari de nunta cilindrice la 150 cm, 120cm, 100cm albe, crem sau in culoarea dorita.

Nunti, botezuri, traditii la romani

Sfintele Pasti e cea mai mare sarbatoare crestin ortodoxa de la romani.

Postul Pastelui este cel mai lung si mai greu post de peste an, si a fost randuit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odi­nioara, care urmau sa primeasca botezul la Pasti si ca un mijloc de pre­gatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a Invierii Domnului. Postul Pastelui tine 40 zile, finalizandu-se prin "Saptamana intunecata" (cand a murit Domnul Isus Christos) , urmand dupa Inviere Saptamana Luminata. In aceasta perioada nu se fac nunti, botezuri sau petreceri, nu se consuma otet si se mananca "de dulce" doar in zilele de "Dezlegare la peste" (biserica emite un calendar ortodox cu zilele de sarbatoare , dezlegari, si alte informatii crestin ortodoxe).

Nunta... Un moment unic al vieiii, aflat la pragul dintre realitate si spectacol... Un eveniment ce presupune un scenariu clasic si mult prea bine cunoscut (El si Ea, indragostiti, isi unesc destinele in fata tuturor), dar si foarte multa munca de culise... Un spectacol pe scena vietii, in care actorii principali - fara repetitii - trebuie sa straluceasca si sa fie la inaltime.

Diferitele regiuni ale tarii au traditii romanesti aparte, superstitii legate de ziua nuntii si de viitorul mirilor. Insa toate acestea sunt mult mai bine intelese de locuitorii din mediul rural care nu concep ca o nunta romaneasca sa nu se desfasoare conform traditiilor. Astfel, indiferent de regiune, petitul este primul pas pe care trebuie sa-l faca tanarul care vrea sa se casatoareasca. Acesta merge insotit, de prieteni, de parinti sau de rude in casa viitoarei mirese, unde ii cere, in mod oficial, mana. In aproape toate regiunile acest obicei de nunta a dobandit caracterul unei formalitati, unui prilej de distractie si buna dispozitie.

Daca pana nu de mult nunta traditionala era de baza, in prezent exista mii si mii de variante prin care va puteti personaliza evenimentul. Astfel, nuntile tematice au devenit un adevarat trend al lumii mondene. Tot mai multi tineri adopta idei originale cand vine vorba de nunta lor. Pe baza acestor idei, au aparut nuntile „gandite” de la primul si pana la ultimul detaliu. Nici traditiile nu au disparut definitiv, dar nuntile nu mai sunt organizate plecand de la aceste traditii, ci de la anumite idei imprumutate din afara. Nu este un lucru tocmai rau, daca mirii, invitatii si organizatorii sunt multumiti si incantati.

Organizati-va nunta avand grija sa treceti toate sarcinile si ideile pe o lista. Stabiliti din timp ce stil de nunta va doriti: clasic, rustic, de epoca... Primul lucru important este sa faceti rezervarea restaurantului. Nu uitati sa va bazati doar pe 80% din persoanele invitate. Nu este obligatoriu sa-i chemati pe toti la cununia civila, mai ales daca sunt din alta localitate. Alegeti restaurantul cel mai potrivit in functie de buget si care ofera tortul si decoratiunile incluse in pretul total. Mergeti la biserica din timp si achitati o parte din bani informandu-va mai intai daca in ziua aleasa se fac nunti. Cununia religioasa este de preferat sa aiba loc cat mai aproape de restaurant sau puteti opta pentru inchirierea a 2-3 microbuze pentru transportul invitatilor. Urmatorul pas in organizarea nuntii dumneavoastra este sa va alegeti nasii, muzicantii si cameramanul. Apoi alcatuirea listei de invitati impreuna cu familia, contactarea fotografului si planificarea lunii de miere. Daca optati sa plecati in strainatate in luna de miere, nu uitati sa va verificati pasapoartele, sa cumparati din timp biletele de avion si sa confirmati rezervarea la hotel.

In ceea ce priveste botezul ortodox si cel catolic, multi parinti care isi boteaza primul bebelus vor sa stie exact ce au de facut pentru ca evenimentul sa decurga conform traditiilor bisericii dar si potrivit altor reguli legate in special de alegerea nasilor de botez, de petrecerea de botez, de trusoul micutului...

Prin botez, noul nascut este crestinat si primit in randul Bisericii. Pacatele stramosesti (de la Adam si Eva) i se iarta si primeste in el Duhul Sfant de la Dumnezeu. Taina botezului se savarseste in biserica dupa randuielile acesteia. Botezul se face pana la 40 de zile de la nastere si nu poate avea loc decat o singura data. La ortodocsi, ca si la catolici, alegerea unui nume potrivit pentru copil se face la alegerea parintilor dar se poate tine cont si de sfaturile preotului. Este bine ca micutul sa primeasca un nume de sfant din calendar. La noi, cel mai raspandit nume pentru baieti este Ioan, dupa numele Sfantului Ioan Botezatorul, iar pentru fetite, Maria, mama Mantuitorului. In acest fel, se considera ca sfantul al carui nume il poarta copilul se va ruga pentru el in permanenta. Uneori, biserica nu recomanda alegerea a doua nume pentru cel mic, considerand faptul ca sfintii au avut in general un singur nume.

Pentru botez, nasa va pregati in primul rand lumanarea de botez, care trebuie impodobita cu flori. Crinul, de exemplu, este considerat simbolul Fecioarei Maria. Se poate pune de asemenea bradut, pentru ca micutul sa fie sanatos si viguros ca un brad, floarea-miresei, ca sa nu aiba cununiile legate, feriga, pentru spor. Panglica pentru lumanare trebuie sa nu fie nici prea scurta (se va casatori prea repede) nici prea lunga (se va casatori tarziu). Tot nasii vor pregati pentru infasatul copilului o bucata de panza alba. Aici, se spune ca trebuie sa fie o panza necusuta, nefinisata, pentru ca si Iisus Hristos a fost infasat astfel, sau daca nu se poate altfel, un prosop sau alt material... Simbolica este cifra trei in cadrul botezului: preotul cufunda copilul in apa de trei ori, pe masa de botez sunt trei lumanari aprinse, panza de infasare sa aiba trei metri... Dupa botez, nasii trebuie sa-i puna bebelusului o cruciulita de argint la gat. Nasa este cea care se ocupa de infasatul copilului, dupa care il poate da mamei in brate.
Petrecerea de botez este si ea importanta, si se poate organiza in orice zi a anului, chiar si in post – biserica spune ca bebelusul nu alege cand sa vina pe lume, si deci el trebuie botezat fara nici o retinere.

Perlele si superstitiile legate de ele

Cand toate detaliile nuntii sunt puse la punct si esti multumita de alegerile facute ce te mai poate intrista? Superstitiile transmise de cei mai in varsta. Interpretarea acestor superstitii are diverse forme. De exemplu se spune ca perlele aduc lacrimi... Deci oricat am incerca sa evitam superstitiile inainte de nunta le vom auzi la tot pasul. Noi va invitam sa incercati sa treceti peste ele si sa ne urmati in lumea lor.

"Perlele se formeaza cand picaturile de roua cazute din cer in ocean se umplu de lumina lunii si sunt inghitite apoi de scoici".....

….realitatea este alta. Perlele naturale iau nastere in corpul unor moluste (scoici, melci, nautili ) la patrunderea unui corp strain intre cochilie si manta. Intrusul irita mantaua care secreta mii de straturi de sidef, pe parcursul a zeci de ani. In timpul procesului de formare al perlelor, lumina patrunde prin straturile subtiri de sidef, rezultand fenomenul de irizatie al perlei.
Anticii credeau ca perlele sunt un simbol al Lunii si ca dispuneau de puteri magice. In limba Latina echivalentul cuvantului perla era "unic", aratand prin aceasta ca doua perle nu pot fi identice.

Perlele sunt cele mai frumoase si apreciate geme de natura organica; perlele folosite astazi sunt perle naturale si perle naturale de cultura.La inceputul secolului 20 perlele de cultura au inceput sa surclaseze perlele naturale, devenind cele mai cunoscute si disponibile perle. Perlele de cultura sunt tot perle veritabile, crescute organic in interiorul aceluiasi tip de moluste ca si perlele naturale. Diferenta consta in faptul ca fermierul de perle stimuleaza dezvoltarea unei perle prin introducerea unui "nucleu" in interiorul perlei. Culoarea perlelor naturale variaza foarte mult, in functie de specia care a produs perla, dar si de mediul in care a trait scoica., putand varia de la alb,galben, roz, bleu sau verde pana la brun si gri inchis.Criteriile in functie de care se stabileste valoarea unei perle sunt: diametru, greutate, orient, culoare, stralucire si forma. Forma este un criteriu important de evaluare. Cele mai apreciate si,in consecinta, cele mai valoroase sunt perlele rotunde, sau in forma de picatura. Acestea sunt in general si mai rare, si de aceea si pretul lor este mai mare. Apreciate sunt si cele rotunde aplatizate, denumite buton (moneda). Cele care au o forma neregulata poarta denumirea de baroc, fiind mai des intalnite si cu o valoare mai mica.